Bucureștiul e un oraș de contraste: bulevarde largi și străduțe ascunse, palate vechi și cafenele noi, agitație și colțuri de liniște, toate la câțiva pași unele de altele. Giddo îl străbate într-o zi, alternând marile repere cu locurile mici, unde se ascunde orașul adevărat. E un oraș care nu se lasă cuprins dintr-o singură plimbare, ci cere revenit.
De la Ateneu la Centrul Vechi
Ziua începe la Ateneul Român, cu domul lui elegant și sala de concerte de dinăuntru, unul dintre cele mai frumoase simboluri ale orașului. De acolo, Giddo coboară spre Centrul Vechi, pe ulițele din jurul Lipscaniului, printre hanuri, librării și cafenele. Trece pe la Biserica Stavropoleos, o bijuterie mică, ascunsă între clădiri, pe lângă Hanul lui Manuc, cu curtea lui interioară, și pe lângă Caru' cu Bere, cu fațada lui de poveste. Pe Lipscani, negustorii de altădată și-au lăsat numele pe străzi, iar acum buticurile și cafenelele au luat locul prăvăliilor vechi. Mirosul de cafea proaspătă și zumzetul teraselor dau tonul zilei. E partea de oraș unde te pierzi cu plăcere, cu privirea sărind de la o fațadă la alta. Din loc în loc, câte o biserică veche sau un han restaurat sparg ritmul modern al orașului.
Bulevarde mari: Arcul și Parlamentul
Bucureștiul are și fața lui monumentală. Arcul de Triumf se ridică în mijlocul unei intersecții largi, iar de sus, în anumite zile, orașul se vede până departe. Mai spre centru, Palatul Parlamentului impresionează prin dimensiuni — a doua clădire administrativă ca mărime din lume. Giddo îl privește de la distanță, de pe bulevardul croit anume ca să-l pună în valoare, cu fântânile lui înșirate ca la paradă. Pe drum, Calea Victoriei leagă trecutul de prezent, cu palatele ei vechi, muzeele și magazinele noi, iar zona Universității, cu statuile din fața ei și cu Teatrul Național, merită și ea o oprire scurtă. Seara, luminile de pe Calea Victoriei dau centrului un aer de mare capitală europeană.
Verde la Herăstrău și sfatul lui Giddo
Ziua se închide în parcul Herăstrău, pe malul lacului, cu o bancă la umbră și bărci care lunecă pe apă; alături, Muzeul Satului adună case țărănești din toată țara, ca un sat în inima orașului. Vara, o plimbare cu barca pe lac încheie ziua exact cum trebuie. Sfatul lui Giddo: alternează mereu marile bulevarde cu străduțele mici, folosește metroul ca să eviți traficul și păstrează parcul pentru final, ca răsplată. Bucureștiul nu se dezvăluie dintr-o privire — trebuie umblat, colț cu colț.