Iașul e un oraș de povești și de coline, cu o istorie lungă și un aer boem. A fost capitală a Moldovei și rămâne unul dintre marile orașe culturale ale țării. Giddo îl străbate pe jos, de la palatul lui emblematic până în grădina în care poeții și-au căutat umbra. Puține orașe din țară au atâta încărcătură culturală adunată pe câteva străzi.
Palatul Culturii, simbolul orașului
Nu poți vorbi despre Iași fără Palatul Culturii. Ridicat între 1906 și 1925, în stil neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, palatul domină centrul cu turnul lui central și cu ceasul ale cărui trei cadrane, împodobite cu vitralii, sunt însoțite de un carillon de opt clopote. Când bat clopotele la ore fixe, sunetul se aude până departe în centru. Are aproape 300 de încăperi. Înăuntru, Sala Gotică, cu podeaua în mozaic, și Sala Voievozilor, cu portrete de domnitori, te poartă prin istoria Moldovei, iar clădirea găzduiește astăzi Complexul Muzeal „Moldova", cu mai multe muzee sub același acoperiș. Giddo îți recomandă o vizită încet, sală cu sală. Seara, luminat, palatul pare desprins dintr-un basm — e cel mai fotografiat colț al orașului. În fața lui se întinde un scuar larg, cu fântâni, unde orașul se adună la plimbare.
Prin centrul Iașului
De la palat, Giddo o ia pe bulevardul principal, printre biserici și clădiri vechi. Biserica Trei Ierarhi îl oprește imediat: fațada ei de piatră e sculptată din temelii până sus, ca o broderie în piatră, unică în țară. Se spune că nicăieri în Moldova piatra n-a fost dăltuită cu atâta răbdare. Mai departe, Catedrala Mitropolitană, una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din vechea Românie, își deschide porțile larg. Iar cine urcă spre Copou ajunge în grădina cu același nume, unde se află teiul sub care se spune că scria Eminescu — un loc de liniște, cu alei umbroase și o atmosferă de altădată. Iașul e un oraș universitar vechi, plin de studenți, librării și cafenele cu tavane înalte.
Sfatul lui Giddo
Iașul se descoperă la pas, dar cere răbdare — e întins pe coline, iar unele urcușuri cer suflu. Începe cu Palatul Culturii dimineața, când e liniște, treci apoi prin centru spre Trei Ierarhi și Mitropolie și păstrează după-amiaza pentru Copou, la umbra teilor. Dacă rămâi peste noapte, orașul studențesc prinde viață pe terase. Bucătăria moldovenească, cu plăcinte și cu vinuri de Cotnari, întregește vizita. Giddo pleacă din Iași cu senzația că a răsfoit o carte veche, plină de povești.