Delta Dunării e un alt fel de călătorie: aici nu mergi pe drumuri, ci pe apă. Fluviul se desface într-un labirint de canale, lacuri și stufăriș, iar liniștea e ruptă doar de bătaia aripilor. Giddo își pune pălăria, urcă în barcă și se lasă dus printre trestii. E cel mai sălbatic colț al României, unde timpul curge în ritmul apei și al păsărilor.
Poarta Deltei, la Tulcea
Drumul spre deltă începe de obicei la Tulcea, „poarta Deltei", orașul-port de unde pornesc bărcile spre inima ei. De aici, fluviul se împarte în trei brațe — Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe — care duc apa spre mare pe trasee diferite. Cu cât înaintezi, cu atât lumea de zi cu zi rămâne în urmă și începe o altă lume, făcută din apă, cer și stuf. Telefonul prinde tot mai rar semnal, iar asta e chiar partea bună. Giddo îți recomandă o barcă mică și un ghid local, fiindcă delta se descoperă cel mai bine încet. Din Tulcea poți pleca spre Sulina, spre Sfântu Gheorghe sau spre satele mai ascunse, fiecare cu altă lume.
Pe canale, printre păsări
Delta Dunării e a doua deltă ca mărime și cea mai bine păstrată din Europa, cu peste 360 de specii de păsări — de la pelicani și stârci la lebede și cormorani. Din 1991 face parte din patrimoniul mondial UNESCO, ca rezervație a biosferei. Primăvara și toamna, când păsările migrează, cerul deltei se umple de stoluri. Vara e vremea nuferilor și a plimbărilor lungi cu barca, printre maluri verzi. Pe canale, printre nuferi, aluneci pe lângă sate pescărești, plaje sălbatice și păduri de necrezut, precum cea de la Letea. La Letea cresc stejari bătrâni și liane, o pădure aproape tropicală, unică în Europa. Prin ea trăiesc cai sălbatici și zeci de specii de păsări, într-un colț rămas aproape neatins. Giddo stă cu ochii în sus, după fiecare zbor, și cu urechea la foșnetul stufului.
Sfatul lui Giddo
Vino în deltă cu răbdare și cu timp. Alege o barcă mică, nu una rapidă — zgomotul sperie păsările și strică farmecul. Ia binoclu, apă, o pălărie și cremă de soare, fiindcă pe apă soarele arde altfel. Cazează-te într-un sat pescăresc și trăiește o zi în ritmul locului. Gustă și un pește proaspăt, gătit ca la Dunăre — face parte din experiență. Serile în deltă, cu cerul roșu deasupra apei, sunt de neuitat. Giddo pleacă din deltă cu o liniște pe care puține locuri o dau.